Hexagonul Intereselor

Plecând de la teoria lui John L. Holland (Ph.D.), propunem aici un model educațional care are în vederea dezvoltarea unui traseu școlar, academic sau de carieră. Acesta se bazează, în mare măsură, pe ideea înțelegerii propriei persoane, a necesităților educaționale viitoare și a locului de muncă, precum și a alegerii asumate bazate pe un proces de raționament real, dezvoltat de timpuriu.

După toate aparențele, Holland și-a fundamentat teoria în baza afirmațiilor următoare:

Alegerea școlară sau a profesiei se datorează în primul rând personalității pe care o avem,
Propria personalitate este reflectată de profilul intereselor noastre,
Percepțiile cu care operăm ne modelează opiniile referitoare la ocupații și așa, alegem traseul școlar și mai târziu, pe cel profesional. Astfel, ne dezvoltăm stereotipii. De exemplu, deși majoritatea n-am verificat neapărat această informație, știm că un programator este tipicar, relativ introvertit, asocial etc.,
Alegem ocupații sau profesii care sunt congruente cu personalitatea proprie. El zice că, o bună potrivire duce la succes și satisfacție.

Așadar, conform teoriei lui Holland, personalitatea este rezultatul interacțiunii dintre caracteristicile moștenite - esențiale pentru dezvoltarea intereselor specifice - și activitățile la care ne auto-expunem.

Teoria lui Holland, este fundamentată pe ideea că majoritatea persoanelor pot fi încadrate în unul din următoarele șase tipuri de personalitate:

Tipurile de personalitate pot fi structurate în funcție de un model consecvent.

Intervenția noastră educațională pleacă de la măsurătorile referitoare la tipul de personalitate obținute prin utilizarea de către tineri a unui inventar de interese - în cazul nostru, Self-Directed Search (SDS) Chestionarul auto-direcționat bazat pe teoria lui Holland.

Acesta este un instrument auto-administrat, auto-scorabil şi auto-interpretabil, pentru planificare școlară, academică și în carieră.

Astfel, vom folosi Hexagonul RIASEC pentru a evidenția relațiile dintre cele șase tipuri de personalitate menționate.

Acest model ne ajută să putem estima asemănarea unei persoane care a completat SDS˙ cu fiecare tip de personalitate, prin indicarea a trei tipologii cu care persoana respectivă se potrivește cel mai bine.

Simplist, relațiile din hexagon pot fi interpretate, astfel...

Tipurile Artistic și Social tind să aibă interese similare, pe când tipurile Artistic și Convențional tind să fie opuse.

Tipul Investigativ tinde să fie relaționat cu tipurile Artistic și Realistic, mai puțin similar cu tipurile Convențional și Social, dar tinde sa fie opus cu tipul Întreprinzător și așa mai departe.

Modelul hexagonal propus de Holland indică cea mai simplă modalitate de a grupa şi identifica tipurile de interese.

Cele 6 tipuri de interese sunt determinate în funcție de obiectul activităților preferate: date, idei, lucruri sau persoane.

Simetria modelului RIASEC este dată de forma hexagonală a tipologiei, iar paralelismul de tratarea tipurilor în relație cu mediile educaționale sau profesionale.

Modelul utilizat de noi are anumite limitări și este unul dintre multele modele de personalitate existente la nivel mondial. Tipologiile definite inițial, în mod ipotetic, de Holland nu se regăsesc și la alți cercetători. Alte combinații de interese se pot găsi frecvent, în special dacă efectuăm analiza grupurilor ocupaționale, de exemplu. Aceasta însă, nu înseamnă că acest model nu are aplicabilitate în ceea ce facem acum. De aceea, în demersul nostru, este esențial să avem o bună cunoaștere a profilului intereselor tinerilor cu care lucrăm, pentru ca aceștia să și-l testeze în mod sistematic și controlat. Potrivirea corectă între personalitate și filiera educațională, respectiv domeniul ocupațional trebuie să se afle în centrul oricărui program de orientare și consiliere. pentru tineret.

Codul care rezultă din completarea SDS reprezintă elementul esențial al explorării posibilităților educaționale și de carieră.

Conform teoriei lui Holland, pattern-ul de personalitate al individului este dat de profilul său de similaritate cu fiecare dintre cele 6 dimensiuni. Astfel, pattern-ul este format dintr-un tip dominant, cel pentru care persoana dovedește gradul cel mai înalt de similaritate și din tipuri secundare, ordonate în funcție de gradul de similaritate al persoanei cu acestea.

De exemplu, o persoană poate să prezinte gradul cel mai mare de similaritate cu tipul S, al doilea, în ordinea similarităţii, cu tipul E, al treilea, cu tipul A etc. Acestea vor deveni primele în pattern-ul de personalitate al persoanei, după care urmează, în ordinea descrescătoare a similarităţii, celelalte tipuri.

Așadar, rezultă că, pentru fiecare persoană, vom avea un tip de interese dominant (cu scorul cel mai mare) şi o serie de interese subsecvente, cu scorurile obținute ordonate descrescător.

Conform teoriei lui Holland, interesele constituie factori motivaționali esențiali în alegerea carierei și determină gradul de satisfacție și nivelul de performanță pe care individul le realizează în activitățile pe care acesta le desfășoară.

Trecând prin diferite experiențe, o persoana începe să desfășoare anumite activități preferate. Apoi, acestea devin interese și cu timpul, tind să conducă la dezvoltarea unui grup specific de competențe.

Identificarea intereselor reprezintă un aspect important deoarece permite:

selectarea opțiunilor educaționale și profesionale,
generarea alternativelor educaționale și ocupaționale optime,
identificarea cauzelor insatisfacției școlare, academice și profesionale.

Interesele, preferințele și competențele unui individ creează o dispoziție personală specifică, care conduce persoana respectivă la un anumit mod de a percepe lucrurile și evenimentele, de a gândi și simți conform propriei poziționări mentale și, implicit, la un mod specific de a acționa și reacționa la rezultatele pe care le obține. Această secvență de dezvoltare este continuă și evoluează în funcție de mediile și oamenii cu care individul interacționează pe întreaga perioadă a vieții sale.

Înainte de orice inițiativă...

Trebuie să aveți o imagine clară a semnificației codului SDS.
Totodată, trebuie să stabiliți în ce măsură acest cod este diferențiat sau consecvent și dacă reflectă scopurile și interesele exprimate de tinerii din program. În caz contrar, va fi necesar să inițiați o procedură de auto-descoperire.

În orice caz, tinerii pot fi îndrumați să aleagă calea educațională sau ocupația care se potrivesc cel mai bine cu profilul lor. Puteți să-i acompaniați discutând ofertele educaționale ale liceelor/universităților din România, respectiv încurajându-i să contacteze oamenii din companiile din localitate pentru a dialoga cu angajații și antreprenorii din imediata proximitate sau utilizând lista de ocupații a lui Holland și a altor cercetători care au evaluat toate ocupațiile de la nivel mondial.

Pentru a interpreta rezultatele utilizăm așa-zisul cod sumativ

Teoria lui Holland oferă o structură pentru înțelegerea persoanei care susține testul SDS. Odată ce tânărul a completat formularul de auto-evaluare, el a obținut un cod ocupațional, în concordanță cu răspunsurile pe care le-a dat.

Acest cod ocupațional se numește cod sumativ și este compus din trei litere. Acesta măsoară asemănarea unei persoane cu fiecare tip de personalitate și este folosit pentru a localiza profesiile care i se potrivesc cel mai bine. Scorurile de la fiecare secțiune a SDS evaluează, de asemenea, asemănarea unei persoane cu tipul de personalitate, dar cu excepția scalelor ocupaționale acestea nu prezintă aceeași fidelitate precum scorurile sumative.

Altfel spus, codul sumativ sau profilul scorurilor SDS, indică evaluarea stadiului curent al intereselor ocupaționale ale tânărului respectiv.

Prima literă a codului sumativ reprezintă tipul dominant de interese, iar pozițiile doi și trei, tipurile secundare. Așadar, prima literă a codului evidențiază tipul cu care persoana respectivă se aseamănă cel mai bine; a doua literă evidențiază următorul tip cu care se aseamănă cel mai bine și așa mai departe. Tipurile care nu apar în codul din trei litere sunt tipurile cu care se aseamănă cel mai puțin.

Este important de știut că acest cod sumativ rezumă complexitatea personalității umane. Altfel spus, caracteristicile mediului cultural, social și personal, precum și interacțiunea cu ceilalți, ne modelează personalitatea și comportamentul.

Pentru a spori capacitatea de înțelegere a potențialelor ocupații satisfăcătoare și pentru a oferi tinerilor posibilitatea de a-și înțelege oportunitățile viitoare, vom utiliza toate combinațiile de litere din codul sumativ Holland.

Concret, pentru a localiza ocupațiile satisfăcătoare fiecărui participant, vom utiliza codul sumativ rezultat din propriul chestionar de auto-evaluare.

Ne așteptăm ca o persoană SIE să găsească satisfacție într-o profesie de tip SIE, deoarece caracteristicile persoanelor SIE, exprimate prin activitățile, competențele, percepțiile, valorile și trăsăturile lor specifice, se aseamănă cu cele ale altor persoane care activează în medii SIE, iar ocupația oferă unei persoane oportunitățile necesare pentru exprimarea acestor caracteristici personale.

O persoană SIE şi alternative ocupaționale IRE sau RCA, demonstrează gradul de incompatibilitate sau incongruenţă care apare pe măsură ce diferențele între tipurile de personalitate şi cererile tipice mediului sunt mai divergente una față de cealaltă.

Ce ocupații i-ar putea interesa pe tinerii cu care lucrez?

Raportul Interpretativ SDS a utilizat codul tânărului care s-a auto-evaluat și a căutat în listele de ocupații pentru a extrage exemple pentru fiecare cod compatibil cu personalitatea sa, pentru acest raport.

Pentru a construi Raportul Interpretativ au fost utilizate toate combinațiile de litere din codul sumativ Holland. Acest lucru înseamnă că, dacă, spre exemplu, codul este RIA, acest raport va lista ocupațiile RIA, dar va lista, după caz și ocupațiile RAI, IRA, IAR, AIR și ARI. Aceasta, pentru a spori capacitatea de înțelegere a potențialelor ocupații satisfăcătoare și pentru a oferi tinerilor posibilitatea de a-și înțelege oportunitățile viitoare.

Fiecare cod este diferit, iar Rapoartele Interpretative variază în numărul de opțiuni care sunt tipărite. Pentru anumite coduri nu există ocupații posibile, sau acestea sunt atât de rare încât nu au fost incluse în lista provider-ului de teste. Pentru celelalte, lista poate fi destul de generoasă.

În cazul în care profilul de personalitate al tânărului cu care lucrezi are scoruri apropiate și, drept consecință, codul său Holland are mai mult de 3 litere, listele de ocupații care urmează se vor baza pe ocupațiile deduse din toate literele codului Holland.

Este important de știut că pentru majoritatea indivizilor, codul Holland conține trei litere, dar uneori scorurile tipurilor RIASEC sunt foarte apropiate, similare sau chiar egale. Aceasta înseamnă că este posibil ca unii indivizi să aibă patru, cinci sau chiar șase litere în codul lor. Dacă acest lucru se va întâmpla cu tinerii cu care lucrați, explorați toate alternativele și combinațiile acestor litere.

Pentru a explica codul, Holland a definit patru indicatori de diagnostic...

congruența

Acest indicator reflectă gradul de potrivire dintre personalitatea individului și mediul său educațional sau profesional.

Cel mai înalt nivel de congruență va fi atins dacă respectivul cod de trei litere al personalității individului este același, în privința conținutului și al succesiunii, cu codul de trei litere al mediului educațional sau profesional în care respectivul individ dorește să intre.

Indicatorii de congruență înaltă au drept rezultat o alegere stabilă a parcursului educațional sau al profesiei, rezultate bune în această privință și un grad înalt de satisfacție.

Profilul R pe o ocupație R prezintă cel mai mare grad de compatibilitate.

Un profil R într-o funcție S prezintă cel mai înalt nivel de incompatibilitate.

consecvența

Acest indicator măsoară coerența internă a punctajelor obținute de o persoană. Cu alte cuvinte, este definit în funcție de distanța dintre oricare două tipuri ale modelului hexagonal.

Consecvența se calculează prin examinarea poziției primelor două litere ale codului lui Holland de pe hexagon (R este mai apropiată de C și I și, mai puțin apropiată, de S). Cu cât este mai apropiată poziția pe hexagon, cu atât codul este mai consecvent.

Profilurile adiacente de pe hexagon sunt cele care prezintă cele mai ridicate niveluri de consecvență (C și R sau R și I și așa mai departe) sau, sunt cele care au interese, dispoziții personale sau obligații comune.

Profilurile aflate în opoziție pe modelul hexagonal sunt cele care prezintă cel mai înalt nivel de inconsecvență (R și S sau I și E și așa mai departe), adică ele combină caracteristici personale cu ocupații care nu relaționează.

Claritatea scopurilor unui individ și percepția lui despre sine, care sunt definitorii pentru decizia în alegerea carierei, sunt direct proporționale cu tipul Holland. Un profil consecvent va avea scopuri mai clare și o percepție despre sine mai limpede decât un profil inconsecvent. Pentru profilul consecvent, alegerea carierei va fi mult mai ușoară.

diferențierea

Acest indicator măsoară cristalizarea intereselor și a profilului individului. Diferențierea este definită ca fiind diferența dintre cele mai mari şi cele mai mici scoruri din codul sumativ. Diferențierea cea mai mare (punctaj mare) se constată atunci când există un grad înalt de conturare a caracteristicilor unui anumit profil, iar o diferențiere scăzută se va constata în cazul unui profil plat, cu punctaje relativ identice la toate trei scorurile din codul sumativ. Un profil diferențiat va avea scopuri mult mai clare și o percepție despre sine mai bine cristalizată decât profilul nediferențiat. Alegerea carierei va fi mai ușoară pentru profilul diferențiat decât pentru cel nediferențiat și aceste alegeri vor fi mai stabile.

identitatea

Acest indicator reflectă claritatea scopurilor, intereselor și talentelor unei persoane.

Relaționează cu gradul de consecvență și de diferențiere.

Bibliografie: Holland J. L., Fritzsche B. A., Powell A. B. - SDS Self-Directed Search. Manual tehnic, tradus și adaptat de Pitariu H., Iliescu D., Vercellino D., București: O S România, 2009; Holland J. L., Fritzsche B. A., Powell A. B. - SDS Self-Directed Search. Ghid profesional de utilizare, tradus și adaptat de Pitariu H., Iliescu D., Vercellino D., București: O S România, 2009; Holland J. L., Holmberg K., Rosen D. - Identificatorul de ocupații, FL: Psychological Assessment Resources, 2000; Holland J. L., Daiger D.C., Power P.G. - Situația mea vocațională, FL: Consulting Psychologiist Press, 1980; Holland J. L. - Making vocational choices: A theory of vocational personalities and work environments (3rd edition). Odessa, FL: Psychological Assessment Resources, 1997; Holland J. L., Fritzsche B. A., Powell A. B. - SDS Self-Directed Search. Manual tehnic, FL: Psychological Assessment Resources, 1997; Holland J. L., Fritzsche B. A., Powell A. B. - SDS Self-Directed Search. Ghid profesional de utilizare, FL: Psychological Assessment Resources, 1997; Holland J. L. - Decizia Vocațională, FL: Psychological Assessment Resources, 1997; Holland J. L., Holmberg K., Rosen D. - Identificatorul de activități recreative, FL: Psychological Assessment Resources, 1997; Holland J. L., Holmberg K., Rosen D. - Identificatorul de oportunități educaționale, FL: Psychological Assessment Resources, 1997; Holland J. L., Fritzsche B. A., Powell A. B. - Self-directed search: Technical manual. Odessa, FL: Psychological Assessment Resources, 1994; Holland J. L. - Tu și cariera ta, FL: Psychological Assessment Resources, 1994; Holland J. L. - SDS Self-Directed Search. Caiet evaluare, FL: Psychological Assessment Resources, 1994; Holland J. L. - Making vocational choices: A theory of vocational personalities and work environments (2nd edition), Odessa, FL: Psychological Assessment Resources, 1992; Holland J. L. - L’orientation par soi-meˆme (edition canadienne-francaises). Odessa, FL: Psychological Assessment Resources, 1991; Holland J. L. - Making vocational choices: A theory of vocational personalities and work environments. Englewood Cliffs, NJ: Prentice-Hall, 1985; Holland J. L. - The Self-Directed Search professional manual. Palo Alto: CA: Consulting Psychologists Press, 1979; Holland J. L. - A theory of vocational choice. Journal of Counseling Psychology, 6, 35-45, 1959.

Page updated

Report abuse